O definiție pentru cuședere
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuședea vb. II refl. (numai la pers. 3 sg.) (înv.) a se cade, a se cuveni.
Intrare: cuședere
cuședere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||