O definiție pentru cuvenire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cuvenire sf [At: CANTEMIR, ap. DDRF / Pl: ~ri / E: cuveni] (Îvr) 1-2 Cuviință (1-2).
Intrare: cuvenire
cuvenire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||