4 definiții pentru curui (vb.)
Explicative DEX
curui2 vi [At: DA / Pzi: curui / E: nct] (Reg) A curge.
Regionalisme / arhaisme
curuí, curuiesc, (curlui), v.t. (reg.; pop.) A croi, a confecționa, a face: „Curuiește-mi cămașa!” (Bilțiu, 1996: 300). – Cf. croi „a confecționa” (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
curui, curuiesc, (curlui), vb. tranz. – (reg.; pop.) A croi, a confecționa, a face: „Curuiește-mi cămașa!” (Bilțiu, 1996: 300); „Icoane mă curuiesc / Și-n biserici mă tomnesc” (Bilțiu, 1996: 223). – Cf. croi „a confecționa” (< sl. krojiti) (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
curui, curuiesc, (curlui), vb. tranz. – A croi, a confecționa, a face: „Curuiește-mi cămașă!” (Bilțiu 1996: 300); „Icoane mă curuiesc / Și-n biserici mă tomnesc” (Bilțiu 1996: 223). – Cf. croi (< sl. krojiti).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: curui (vb.)
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)