2 definiții pentru curmezișare
Explicative DEX
curmezișare sf [At: TDRG / Pl: ~șări / E: curmezișa] (Reg) 1 Traversare a unui câmp, a unui drum etc. Si: intersectare, încurmezișare (2). 2 Contrazicere.
Arhaisme și regionalisme
curmezișa, pers. 3 sg. curmezișază, vb. I (înv.) a tăia, a trece de-a curmezișul.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: curmezișare
curmezișare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||