2 definiții pentru curbului

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curbului vt [At: FRÂNCU – CANDREA, R. 51 / Pzi: nct / E: ns cf mg koborolni] (Mgm) A scotoci.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

curbului, curbuluiesc, vb. IV (reg.) a scotoci, a bodicăi, a cotrobăi.

Intrare: curbului
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • curbului
  • curbuluire
  • curbuluit
  • curbuluitu‑
  • curbuluind
  • curbuluindu‑
singular plural
  • curbuluiește
  • curbuluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curbuluiesc
(să)
  • curbuluiesc
  • curbuluiam
  • curbuluii
  • curbuluisem
a II-a (tu)
  • curbuluiești
(să)
  • curbuluiești
  • curbuluiai
  • curbuluiși
  • curbuluiseși
a III-a (el, ea)
  • curbuluiește
(să)
  • curbuluiască
  • curbuluia
  • curbului
  • curbuluise
plural I (noi)
  • curbuluim
(să)
  • curbuluim
  • curbuluiam
  • curbuluirăm
  • curbuluiserăm
  • curbuluisem
a II-a (voi)
  • curbuluiți
(să)
  • curbuluiți
  • curbuluiați
  • curbuluirăți
  • curbuluiserăți
  • curbuluiseți
a III-a (ei, ele)
  • curbuluiesc
(să)
  • curbuluiască
  • curbuluiau
  • curbului
  • curbuluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)