2 definiții pentru cunetățire
Explicative DEX
cunetățire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: cunetăți] (Trs) Așezare.
Arhaisme și regionalisme
cunetăți, cunetățesc, vb. IV (reg.) a se așeza, a se instala.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cunetățire
cunetățire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||