O definiție pentru criticare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
criticare sf [At: DA / Pl: ~cări / E: critica] 1 Relevare, după o cercetare atentă, a defectelor unei lucrări științifice, artistice etc. sau ale unei persoane, acțiuni etc. Si: criticat1 (1). 2 Examinare și evidențiere (cu răutate) a părților slabe ale unei persoane, acțiuni etc. Si: criticat1 (2). 3 Mustrare. 4 Bârfire. 5 Blamare. 6 Cârtire. 7 (Înv) Critică (17). 8 (Înv) Critică (23).
Intrare: criticare
criticare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||