2 definiții pentru cris (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cris sn [At: ȘINCAI, HR. I, 287/8 / Pl: ~uri / E: ngr χρυσυς cf criză] (Înv) Critică.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cris s.n. (înv.) critică.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cris (s.n.)
cris1 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)