3 definiții pentru cricit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
crici [At: ARHIVA XXIII, 292 / Pzi: ~icesc / E: srb krikati cf crâcni] 1 vt (Sbm; Ban; Olt) A anunța. 2 vt (Reg) A însărcina. 3 vt (Reg) A pune cuiva ceva în vedere. 4 vt (Reg) A stărui. 5 vt (Reg) A sfătui pe cineva prietenește, clar, stăruitor. 6 vt (Reg) A recomanda cuiva ceva. 7 vr (Reg) A se înțelege cu cineva.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
crici (-cesc, -it), vb. – 1. A aviza, a dispune. – 2. A însărcina, a recomanda. Sb. kričati „a avertiza” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). În Banat și Olt.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
crici, cricesc, vb. IV (reg.) 1. a trimite vorbă, a da știre, a anunța. 2. a da cuiva o însărcinare, a însărcina. 3. a pune cuiva în vedere un lucru; a stărui, a recomanda. 4. (refl.) a se înțelege (cu cineva), a cădea de acord.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |