creditat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: credita] 1-5 Creditare (1-5).

creditat², ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: credita] 1 Căruia i s-a deschis un credit Si: (înv) credetăluit² (1). 2 Căruia i se vinde pe datorie Si: (înv) credetăluit². 3 Căruia i s-a înscris, în credit, ceea ce i se datorează Si: (înv) credetăluit² (3). 4 Acreditat². 5 Căruia i s-a dat o scrisoare de credit Si: (înv) credetăluit² (5). 8 Căruia i se înregistrează în creditul (20-22) său un cont Si: (înv) credetăluit² (6-8). 9 (Fig) Căruia i se acordă încredere Si: (înv) credetăluit² (9).