2 definiții pentru credințare
Explicative DEX
credințare sf [At: CABA, SĂL. 87 / Pl: ~țări / E: credința] (Îrg) 1 Adeverire. 2 Întărire a spuselor cuiva Si: credințat1 (2), credințire (2), credințit1 (2). 3 Încredințare. 4 Dare în grijă Si: credințat1 (4), credințire (4), credințit1 (4). 5 Creditare. 6 Creștinare. 7 Logodire.
credințire sf vz credințare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: credințare
credințare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
credințire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||