covăți vt [At: ECONOMIA, 20/18 / Pzi: ~țesc / E: covată] (Reg) 1 A scobi lemnul. 2 A da unui lucru forma unei covate (1).

COVĂȚI (-ățesc) vb. tr. A scobi ca o albie, ca o covată.

covățí, covățesc, v.t. A scobi, a da o formă concavă. – Din covată (MDA).

covăți, covățesc, vb. tranz. – A scobi, a da o formă concavă. – Din covată (MDA).