O definiție pentru cotrâmbare

Arhaisme și regionalisme

cotrâmba, cotrâmbez, vb. I refl. (reg.) a se suci într-o parte și în alta; a se schimonosi, a se strâmba.

Intrare: cotrâmbare
cotrâmbare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotrâmbare
  • cotrâmbarea
plural
  • cotrâmbări
  • cotrâmbările
genitiv-dativ singular
  • cotrâmbări
  • cotrâmbării
plural
  • cotrâmbări
  • cotrâmbărilor
vocativ singular
plural