COTELI, COTILI (-lesc) vb. tr. 1 A scotoci, a cotrobăi, a căuta cu deamănuntul: cotelește pe ici, cotelește pe dincolo, și găsește cheile odăilor (R.-COD.) ¶ 2 Mold. Bucov. A deretica, a curăți prin casă: femeia ... mătură și cotilește frumos toată casa (MAR.) ¶ 3 A linge, a lingări farfuriile, oalele, nelăsînd nimic pe ele: Mirosiră, cotiliră din taler în taleraș Și ’ntre altele găsiră și o felie de caș (PANN) ¶ 4 Trans. A cerca vasele de lut dacă sînt bune (FR.-CDR.) [cota²].

❍ COTILI 👉 COTELI.