O definiție pentru cotârlău (băiat)

cotârlău2, cotârlắi, s.m. (reg.) băiețandru fără mustață; cotângan.

Intrare: cotârlău (băiat)
cotârlău (băiat)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotârlău cotârlăul
plural cotârlăi cotârlăii
genitiv-dativ singular cotârlău cotârlăului
plural cotârlăi cotârlăilor
vocativ singular
plural