O definiție pentru cors
Etimologice
cors s. n. – Țesătură de mătase. Probabil din fr. corse „din Corsica”. Lipsește din dicționare, apare la Macedonski, astăzi înv.
Intrare: cors
cors substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „cors” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2