COPRINDE 👉 CUPRINDE.

CUPRINDE, COPRINDE (-ind) vb. tr. 1 A prinde cu amîndouă brațele, a apuca: se alipi de bătrînă; o cuprinse pe după gît cu brațele (DLVR.) ¶ 2 A apuca, a prinde de jur împrejur, a învălui: au trimis ca să-i cuprinză pe toți, să-i prinză (N.-COST.); a-l ~ somnul, a fi prins de somn, a adormi: somnul o cuprinse îndată, și habar n’avea de ce face noră-sa (CRG.); ~ cu ochii, cu privirea, a vedea tot de jur împrejur: și atîtea erau încît nu le puteai coprinde cu ochii (ISP.) ¶ 3 Ⓕ A-l ~ mila, dorul, mirarea, frica, spaima, etc., a fi prins de un sentiment de milă, etc. ¶ 4 A umplea de tot, a nu lăsa nici un loc gol: turmele coprinseră casa, înfășurară curtea, încinseră satul (DLVR.) ¶ 5 A ocupa loc întinzîndu-se cît mai mult: Nu ’nceta în lături tot să se întinză, Să se mai lungească, loc să mai coprinză (PANN) ¶ 6 A pune stăpînire pe ceva, a ocupa cu puterea, a cuceri: în cetățile pe care ei le coprindeau, nu mai lăsau piatră peste piatră (ISP.) ¶ 7 A avea în sine, a conține: sub Ștefan cel Mare, Moldova coprindea și Bucovina și ’ntreagă Basarabia; scrisoarea lui coprinde mai multe neadevăruri [lat. comprehĕndĕre].