O definiție pentru contrastare
Explicative DEX
contrastare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: contrasta] Deosebire de ceva în mod izbitor.
Intrare: contrastare
contrastare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||