O definiție pentru constatat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
constatat, ~ă a [At: BUL. COM. IST. V, 151/ Pl: ~ați, ~e / E: constata] 1 Stabilit. 2 (Înv) Adevărat.
Intrare: constatat
constatat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)