opțiuni
  • info

O definiție pentru conectivă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONECTIV, -Ă I. adj. care poate fi conectat, unit. II. s. m. (log.) legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. III. s. n. 1. cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei. 2. nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. parte terminală a filamentului staminal care unește cele două teci ale anterelor. 4. (mat.) operator (5). IV. s. f. (inform.) operator în calculul propozițional. (< fr. connectivus)

Intrare: conectivă
conectivă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: MDN '00
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conectivă
  • conectiva
plural
  • conective
  • conectivele
genitiv-dativ singular
  • conective
  • conectivei
plural
  • conective
  • conectivelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conectivă, conectivesubstantiv feminin

  • 1. informatică Operator în calculul propozițional. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.