10 definiții pentru concediat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

concediát1 sn [At: DA ms / P: ~di-at / Pl: ? / E: concedia] Demitere.

concediat2, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 82 / P: ~di-at / Pl: ~ați, ~e / E: concedia] 1 (Rar) Care se bucură de un concediu (1). 2 Căruia i s-a permis să se retragă. 3 Care a fost dat afară. 4 Demis2.

CONCEDIÁ, concediez, vb. I. Tranz. 1. A elibera dintr-o funcție, a îndepărta din serviciu, a da afară. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă; a pofti pe cineva să iasă; a îndepărta. [Pr.: -di-a] – Din fr. congédier.

CONCEDIÁ vb. I. tr. 1. A scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcție etc. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă. ♦ A pofti pe cineva să plece, să părăsească un anumit loc. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. congédier].

CONCEDÍA vb. tr. 1. a scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcție etc. 2. a îngădui cuiva să se retragă; a pofti să plece. (<fr. congédier)

A CONCEDIÁ ~éz tranz. A da afară dintr-o funcție, dintr-un post ca fiind necorespunzător; a elibera; a scoate; a destitui. [Sil. -di-a] /<fr. congédier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. concediéz, 3 sg. și pl. concediáză, 1 pl. concediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. concediéze; ger. concediínd (sil. -di-ind)

concedia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. concediază, 1 pl. concediem, ger. concediind)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONCEDIÁ vb. 1. a îndepărta, a scoate, (înv.) a slobozi, (grecism înv.) a exoflisi, (fam.) a mătrăși. (L-a ~ din slujbă.) 2. a disponibiliza. (A ~ o parte din personal.)

Intrare: concediat
concediat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concediat
  • concediatul
  • concediatu‑
  • concediată
  • concediata
plural
  • concediați
  • concediații
  • concediate
  • concediatele
genitiv-dativ singular
  • concediat
  • concediatului
  • concediate
  • concediatei
plural
  • concediați
  • concediaților
  • concediate
  • concediatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)