2 definiții pentru colătăcire
Explicative DEX
❍ COLĂTĂCI (-ăcesc) vb. tr. și refl. -ÎNCOLĂCI: Sbîrnăesc cu solzii, colătăcesc coada (STAM.).
Arhaisme și regionalisme
colătăci, colătăcesc, vb. IV (reg.) a încolăci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: colătăcire
colătăcire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||