O definiție pentru colcotire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLCOTÍ vb. IV v. clocoti.

Intrare: colcotire
colcotire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colcotire
  • colcotirea
plural
  • colcotiri
  • colcotirile
genitiv-dativ singular
  • colcotiri
  • colcotirii
plural
  • colcotiri
  • colcotirilor
vocativ singular
plural

clocoti colcoti

  • 1. (Despre lichide) A fierbe cu clocote.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Lîngă plitele încinse, copii desculți se uită cum clocotește în ceaune mămăliga puțină. CAMILAR, TEM. 43.
      surse: DLRLC
    • Cuptorul se încinge și mai mult, încît pare o forță cosmică dezlănțuită. Înăuntrul lui, apa, pămîntul și focul, năprasnic clocotesc. BOGZA, C. O. 224.
      surse: DLRLC
    • (Despre vasul în care fierbe un lichid) Samovarul clocotea. Ceaiul vărsat prin pahare luă o vopsea purpurie. NEGRUZZI, S.I 74.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre ape, râuri, șuvoaie) A se agita puternic și zgomotos.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dădură de o apă îngustă și limpede, frămîntînd argint pe prund și clocotind cu murmur dulce. SADOVEANU, O. I. 522.
        surse: DLRLC
      • Cînd chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se sparie. CREANGĂ, P. 54.
        surse: DLRLC
      • Apa saltă, clocotește, Nici că se mai limpezește. ALECSANDRI, P. II 36.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre oameni sau despre sentimentele, pasiunile, gândurile lor) A ajunge la un înalt grad de intensitate; a fi gata să se dezlănțuie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fierbe 2 exemple
    exemple
    • Cu curtenii după el, [vodă] porni strigînd și clocotind de mînie. SADOVEANU, O. VII 19.
      surse: DLRLC
    • În capul lui aprins clocotea un potop de gînduri. VLAHUȚĂ, O. A. 106.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat A răsuna cu putere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsuna vui 3 exemple
    exemple
    • Și clocotește codrul!... Iată-l, – se zbuciumă, se-ndoaie, geme Bătut de neagra vijelie. IOSIF, P. 87.
      surse: DLRLC
    • Clocotea de chiu cuprinsul Veselei păduri. COȘBUC, P. II 37.
      surse: DLRLC
    • Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium. EMINESCU, O. I 147.
      surse: DLRLC
  • comentariu neobișnuit Persoana a 3-a și: clocotă, (rar) clocote.
    surse: DLRLC

etimologie: