COLBUIT, COLBUROS, Bucov. COLBURATIC, Mold. COLBOS (ȘEZ.) adj. Plin de colb, acoperit de praf, prăfuit: Fața arsă, trupul supt, Straiul colbuit și rupt (COȘB.); iată-ne acum pe o piață colburoasă (ALECS.); dunga șerpuită și colburatică a drumului (GRIG.).

COLBUIT, -Ă adj. v. colbăit.

colbuít, adj. v. colbăit.