6 definiții pentru colăcer colăcel colocer


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colăcer sm [At: GHICA, S. 33 / V: ~el, ~locer / Pl: ~i / E: pbl derivat din colaciu] Flăcău care, împreună cu încă doisprezece flăcăi, însoțește nunta călare, escortând mirele și mireasa, sau numai mirele când se duce să ia mireasa de la părinți Si: brudoș, crainic, chemător, pocănzeu, vătăjel, vestitor, vornic.

COLĂCÉR, colăceri, s. m. 1. Flăcău care, împreună cu alții, însoțește nunta călare, escortînd pe mire și mireasă (sau numai pe mire). S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai. DELAVRANCEA, S. 57. Pe noi colăceri ne-alese: Cu mustățile sumese. TEODORESCU, P. P. 171. 2. Persoană care spune orația obișnuită la nuntă; colăcar (2).

colăcer m. 1. flăcău de țăran care cheamă la nuntă; 2. pl. înainte-mergătorii mirelui, cari se duc de felicită pe mireasă: colăcerii se mai numesc și soli. [După colăcelul tradițional ce se oferă acestor trimiși ai mirelui (v. conăcar)].

colăcel2 sm vz colăcer

Intrare: colăcer
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colăcer
  • colăcerul
plural
  • colăceri
  • colăcerii
genitiv-dativ singular
  • colăcer
  • colăcerului
plural
  • colăceri
  • colăcerilor
vocativ singular
  • colăcerule
  • colăcere
plural
  • colăcerilor
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colăcel
  • colăcelul
  • colăcelu‑
plural
  • colăcei
  • colăceii
genitiv-dativ singular
  • colăcel
  • colăcelului
plural
  • colăcei
  • colăceilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colocer
  • colocerul
plural
  • coloceri
  • colocerii
genitiv-dativ singular
  • colocer
  • colocerului
plural
  • coloceri
  • colocerilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colăcer colăcel colocer

  • 1. Flăcău care, împreună cu alții, însoțește nunta călare, escortând pe mire și mireasă (sau numai pe mire).
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai. DELAVRANCEA, S. 57.
      surse: DLRLC
    • Pe noi colăceri ne-alese: Cu mustățile sumese. TEODORESCU, P. P. 171.
      surse: DLRLC
  • 2. Persoană care spune orația obișnuită la nuntă; colăcar.
    surse: DLRLC sinonime: colăcar

etimologie: