O definiție pentru cocârjare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocârjare sf [At: MDA ms / Pl: ~jări / E: cocârja] 1-2 Îndoire (de spate) Si: cocârjat1 (1-2), cocârjire (1-2), cocârjit1 (1-2).
Intrare: cocârjare
cocârjare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||