O definiție pentru cobire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cobire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: cobi] 1-9 (Rar) Cobit1 (1-9).
Intrare: cobire
cobire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||