O definiție pentru cleat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLEAT s.n. (ȚR. Ban.), Cămară. B: Kamara. Celar, cămară, cleat. LEX. 109r. C: Klĕt. AC, 346. Etimologie: bg. klĕt. Cf. scr. klijet. Cf. c e l a r, s c l i p.
Intrare: cleat
cleat substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)