O definiție pentru clăbucit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clăbucít, ~ă a [At: DELAVRANCEA, ap. TDRG / Pl: ~ucíți, ~e / E: clăbuci] Plin de clăbuci.

Intrare: clăbucit
clăbucit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clăbucit
  • clăbucitul
  • clăbucitu‑
  • clăbuci
  • clăbucita
plural
  • clăbuciți
  • clăbuciții
  • clăbucite
  • clăbucitele
genitiv-dativ singular
  • clăbucit
  • clăbucitului
  • clăbucite
  • clăbucitei
plural
  • clăbuciți
  • clăbuciților
  • clăbucite
  • clăbucitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)