O definiție pentru ciumete


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciumete, ciumeți s. m. 2. v. ciumeg. 2. persoană necomunicativă.

Intrare: ciumete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciumete
  • ciumetele
plural
  • ciumeți
  • ciumeții
genitiv-dativ singular
  • ciumete
  • ciumetelui
plural
  • ciumeți
  • ciumeților
vocativ singular
plural