3 definiții pentru ciulit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciulit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ciuli2] 1 Ciulire2 (1). 2 Tregășire. 3-7 Ciulire2 (3-7).
ciulit2, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: ciuli1] (Reg) 1 Tupilat. 2 Spus pe ocolite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciulit3, ~ă [At: DA / V: ~lat, ciurit / Pl: ~iți, ~e / E: ciuli2] 1 a (Înv; d. urechile animalelor) Retezat la vânt. 2 a (Reg) Tregășit. 3 a (D. urechi) Mișcată spre a capta sunetele. 4 a (Reg; fig; d. femei) Smerită. 5 a (Reg; fig; d. femei) Murdară. 6 a (Îe) Cu urechile ~e Care ascultă atent. 7 a (Îae) Care devine foarte atent pentru a distinge un sunet îndepărtat, slab. 8 sf (Îvp) Ureche.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ciulit
ciulit adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)