2 definiții pentru ciui (vb.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciui2 vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A zgâria.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciui, pers. 3 sg. ciuiește, vb. IV (reg., înv.) 1. cârâi. 2. a zgârâia.

Intrare: ciui (vb.)
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciui
  • ciuire
  • ciuit
  • ciuitu‑
  • ciuind
  • ciuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • ciuiește
(să)
  • ciuiască
  • ciuia
  • ciui
  • ciuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • ciuiesc
(să)
  • ciuiască
  • ciuiau
  • ciui
  • ciuiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)