8 definiții pentru ciuci (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciúci2 sm [At: ANTIPA, P. / Pl: ~ / E: nct] (Reg) Crap mic.

ciúci3 smp [At: VICIU, GL. / E: nct] (Reg)l Tăieței. 2 Mâncare din tăieței.

CIUCI, ciuci, s. m. (Reg.) Crap mic.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciúci s. m. – (Arg.) Penis, membru viril. Țig. čuči „țîță”, care nu apare cu sensul din rom. (Graur, 140; Juilland 163), cf. țig. sp. chuchai „țîță” (Besses 65). Nu știm dacă este același cuvînt ciuci, s. m. (crăpcean).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciuci1 s.m. pl. (reg.) tăiței.

ciuci2 s.n. (pop.) poziție joasă a corpului (cu îndoirea genunchilor și apropierea fundului de pământ); așezare pe vine, stârcire, strângere (a corpului), ghemuire.

ciúci1, adv. – Poziția joasă a corpului, așezare pe vine, ghemuire. – Et. nec. (MDA); din ciuci2.

Intrare: ciuci (s.m.)
ciuci (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuci
  • ciuciul
  • ciuciu‑
plural
  • ciuci
  • ciucii
genitiv-dativ singular
  • ciuci
  • ciuciului
plural
  • ciuci
  • ciucilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)