O definiție pentru ciubotărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
A CIUBOTĂRI ~ esc intranz. rar A practica meseria de ciubotar; a fi ciubotar. /Din ciubotar
Intrare: ciubotărire
ciubotărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||