JEFFERSON CITY [dʒefərsən siti], oraș în S.U.A., port pe Missouri, centrul ad-tiv al statului Missouri; 35,5 mii loc. (1990). Nod de comunicații. Produse chimico-farmaceutice și alim.; prelucr. metalelor; aparataj electrotehnic încălț., conf., mobilă, poligrafie. Universitatea „Lincoln” (1866). Capitoliul (1911-1918). Actuala denumire i-a fost dată (1821) în onoarea președintelui Thomas Jefferson.

JERSEY CITY [dʒə:zi síti], oraș în NE S.U.A. (New Jersey), port pe fl. Hudson, în marea conurbație newyorkeză; 228,5 mii loc. (1990). Nod feroviar. Siderurgie. Mari rafinării de petrol, uzine constr. de mașini (locomotive, șantiere navale, utilaj ind.) și chimice (medicamente, parfumuri și cosmetice); produse electronice și electrotehnice; fabrici de hârtie, zahăr, prelucr. cafelei, conf. și tricotaje, jucării. Este legat prin feribot de New York. Așezare locuită permanent din 1650 (oraș din 1668).

JOHNSON CITY [dʒónsn siti], oraș în SE S.U.A. (Tennessee), la poalele M-ților Apalași; 51,6 mii loc. (1994). Laminate (tablă). Ind. constr. de mașini (utilaj minier, produse electrotehnice și electronice), chimică (mase plastice, fire sintetice), a celulozei și hârtiei, mobilei, piel., textilă (confecții) și alim. (tutun). Centru turistic. Universitate. Așezare din 1760.

KANSAS CITY [kænzəs siti] 1. Oraș în S.U.A. (Kansas), situat la confl. râului Kansas cu Missouri, vizavi de orașul cu același nume din statul Missouri; 149,8 mii loc. (1990). Asamblare de automobile. Rafinarea petrolului. Port fluvial pentru cereale. Fundat în 1843. 2. Oraș în S.U.A. (Missouri), port fluvial la confl. râului Kansas cu Missouri; 435,1 mii loc. (1990). Nod de comunicații. Aeroport. Centru comercial (piață de animale și grâu) și financiar. Elevatoare; prelucr. cărnii; încălț., constr. de mașini agricole, de material feroviar, automobile și echipament aerospațial; prelucr. petrolului; hârtie. Universitate.

MÉXICO, MEXICO CITY v. Ciudad de México.

NEW YORK CITY BALLET [nju: jork siti bælei], una dintre cele mai importante companii de balet din S.U.A., fondată în 1948 (având ca punct de plecare School of American Ballet, 1934), pe baza a trei structuri diferite: „American Ballet” (1935), Balllet Caravan (1936), Ballet Society (1946). director artistic: G. Balanchine. A organizat festivaluri (Stravinski, Ravel și Ceaikovski).

OKLAHOMA CITY [oukləhóumə cíti], oraș în S.U.A., centrul ad-tiv al statului Oklahoma; 506,1 mii loc. (2000). Nod feroviar. Aeroport. Metalurgie. Expl. și prelucr. petrolului; constr. de avioane și de utilaj petrolier; produse chimice, textile și alim. Fabrici de hârtie și de prefabricate din beton. Universități (1904, 1950, 1961). Festival de artă (apr.). Capitoliu (1914-1917). Fundat în 1889, s-a dezvoltat rapid după descoperirea zăcămintelor petrolifere (1928).

PANAMÁ, PANAMÁ CITY sau Panamá, Ciudad de ~, capitala Rep. Panamá (din 1903), port la golful cu același nume (Oc. Pacific), situat la intrarea în Canalul Panamá; 463,1 mii loc. (2000). Aeroportul Tocumen. Pr. centru politic și economic al țării. Ind. alim., textilă, a pielăriei și încălțămintei, conf. Reparații navale. Rafinărie de petrol; fabrici de mobilă, ciment și săpun. Centru comercial. Două universități (1935, 1965). Catedrală (1673-1760); biserica San Francisco; palat municipal (1910). Districtul istoric al orașului este (1997) inclus în patrimoniul cultural universal. Întemeiat de spaniolul Pedro Arias de Avila (1519), P. a fost atacat și distrus de flota și oastea corsarului englez Henry Morgan în 1671 și apoi reconstruit (1674) de conchistadorul Alonso Mercado de Villacorta. Din 1751, P. a intrat în componența viceregatului Noua Granada și ulterior a statului Columbia.

QUEZON CITY [késon síti], oraș în Filipine, situat în SV ins. Luzon, la 8 km NE de Manila; 2,0 mil. loc. (1995). Ind. chimică, textilă, alim. Zonă ad-tivă și rezidențială. Capitala Rep. Filipine (1948-1976). Universitate (1908).

SALT LAKE CITY [sɔlt leik síti], oraș în V S.U.A., centrul ad-tiv al statului Utah, situat pe un platou de la poalele m-ților Wasatch (M-ții Stâncoși), la 1.320-1.400 m alt., pe râul Jordan, la 24 km SE de Marele Lac Sărat (Great Salt Lake); 181,7 mii loc. (2000). Centru politico-economic, comercial, financiar, cultural și și religios al mormonilor. Nod feroviar. Aeroport. Expl. de metale neferoase (aluminiu, cupru, zinc, aur, argint). Rafinărie de petrol. Constr. de motoare pentru rachete, de armament (proiectile), computere, aparate electrice ș.a. Ind. metalurgiei feroase (oțel) și neferoase (aluminiu, cupru, plumb, zinc), chimică, electronică, textilă, a mat. de constr. (ciment), poligrafică și alim. Universitate (1850), Orchestră simfonică (1979), Teatru de operă și balet, Muzee de artă și științele naturii. Parc (40,5 ha). Monumente: Capitoliu (1915), Monumentul „This is the Place” („Acesta este locul”), ridicat în amintirea primilor mormoni stabiliți aici, Piața Templului (1893), dominată de Biserica mormonilor, Monumentul Pescărușului (1913) și de Tabernaculul mormonilor (1867), care are în interior o orgă cu 11.000 de registre. La S.L.C. s-au desfășurat Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2002. Triburile amerindiene pauite, shoshone și ute au locuit în această zonă înainte de venirea coloniștilor, care au vizitat aceste locuri în 1824. La 22 iul. 1847, primii mormoni au ajuns aici (Orson Pratt și Erastus Snow), iar la 24 iul. 1847, un grup de 148 mormoni, conduși de Brigham Young, refugiați din cauza persecuțiilor din Vestul Mijlociu, s-au așezat aici. În 1850, în acest loc se stabiliseră deja 5.000 de mormoni. Centru turistic.