O definiție pentru cipcit


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cípci, cipcésc, vb. IV (reg.) a fura, a mangli, a șuti.

Intrare: cipcit
cipcit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cipcit
  • cipcitul
  • cipcitu‑
  • cipci
  • cipcita
plural
  • cipciți
  • cipciții
  • cipcite
  • cipcitele
genitiv-dativ singular
  • cipcit
  • cipcitului
  • cipcite
  • cipcitei
plural
  • cipciți
  • cipciților
  • cipcite
  • cipcitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)