O definiție pentru cipcire


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cípci, cipcésc, vb. IV (reg.) a fura, a mangli, a șuti.

Intrare: cipcire
cipcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cipcire
  • cipcirea
plural
  • cipciri
  • cipcirile
genitiv-dativ singular
  • cipciri
  • cipcirii
plural
  • cipciri
  • cipcirilor
vocativ singular
plural