O definiție pentru ciomândire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciomândi vb. IV refl. (reg.) a se certa mai domol; a se ciondăni, a se ciorovăi.
Intrare: ciomândire
ciomândire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||