O definiție pentru chiurchiuluire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
chiurchiului, chiurchiuluiesc, vb. IV (reg., înv.) a se chercheli, a se ameți, a se afuma, a se îmbăta.
Intrare: chiurchiuluire
chiurchiuluire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||