2 definiții pentru certire


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CERTÍ vb. v. inela, secui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

certíre, certiri, s.f. – (reg.; înv.) Defrișare. „Certirea era defrișarea prin îndepărtarea cojii copacului, care, astfel, se usucă încet” (Vișovan, 2008: 30). – Din certi.

Intrare: certire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certire
  • certirea
plural
  • certiri
  • certirile
genitiv-dativ singular
  • certiri
  • certirii
plural
  • certiri
  • certirilor
vocativ singular
plural