3 definiții pentru cepuit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cepuit2, ~ă a [At: DA / P: ~pu-it / Pl: ~iți, ~e / E: cepui] 1 (D. bucăți de lemn) Îmbinat2 cu cepuri (17) Si: cepurit2 (1). 2 (D. trunchiuri) Curățat2 de crengi Si: cepurit2 (2).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cepuit, -ă, cepuiți, -te, adj. 1. (ref. la un recipient) Astupat, închis cu dop. 2. (ref. la grinzi) Îmbinate cu cuie de lemn. – Din cepui (MDA).

cepuit, -ă, cepuiți, -te, adj. – 1. (ref. la un recipient) Astupat, închis cu dop. 2. (ref. la grinzi) Îmbinate cu cuie de lemn. – Din cepui (MDA).

Intrare: cepuit (adj.)
cepuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepuit
  • cepuitul
  • cepuitu‑
  • cepui
  • cepuita
plural
  • cepuiți
  • cepuiții
  • cepuite
  • cepuitele
genitiv-dativ singular
  • cepuit
  • cepuitului
  • cepuite
  • cepuitei
plural
  • cepuiți
  • cepuiților
  • cepuite
  • cepuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)