4 definiții pentru celed


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

celéd sn [At: ȚIPLEA, P. P. 97 / V: ciléd / Pl: ~uri / E: mg cseléd] 1 (Csc) Copiii și servitorii dintr-o casă. 2 (Csc) Servitorime. 3 (Csc) Membrii familiei fără capul ei Cf liotă, gloată. 4 Prunc.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

celéd (-zi), s. m. – (Trans.) Băiat, flăcău, servitor. – Var. ciled. Mag. cseléd (Cihac, II, 488). – Der. celednic, s. m. (argat; servitor, ucenic), din rut. čelednik (Tiktin; Brüske, JB, XVI, 18); celednică, s. f. (servitoare; țiitoare).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

celéd, celéduri, s.n. (reg., înv.) 1. (cu înțeles colectiv) servitorimea dintr-o casă; familie, copii; gloată, liotă. 2. (la sg.) copil mic, prunc.

celéd, celeduri, (ciled), s.n. – (reg.; înv.) Nume colectiv pentru copiii și servitorii dintr-o casă. ♦ Sensul inițial a fost de „servitor, sclav”; a derivat ca sens în „copil, băiat”. Termenul e răspândit doar în Transilvania și Banat (Scurtu, 1966: 302). „Cu cinstita giupâneasă, / Cu frumos ciled’i în casă” (Țiplea, 1906: 509). – Din magh. cseléd „slugă, argat” (Cihac, cf. DER; MDA).

Intrare: celed
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • celed
  • celedul
  • celedu‑
plural
  • celeduri
  • celedurile
genitiv-dativ singular
  • celed
  • celedului
plural
  • celeduri
  • celedurilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • celed
  • celedul
  • celedu‑
plural
  • celezi
  • celezii
genitiv-dativ singular
  • celed
  • celedului
plural
  • celezi
  • celezilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)