O definiție pentru cehădaie


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cehădáie (-ăi), s. f.1. Proțap de plug. – 2. Persoană insolvabilă sau neserioasă. – Var. ce(a)cadaie, cicăt(a)ie. Mag. cságató (Pușcariu, Dacor., III, 673). Rar, în Trans. de Vest. Înainte același Pușcariu, ZRPh., XXXI, 302 se gîndea la lat. cicada, cu suf. -aie, care nu pare posibil. Accepția 2 pare a se explica prin asemănarea sa cu cehăi sau cicăli.

Intrare: cehădaie
cehădaie substantiv feminin
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cehădaie
  • cehădaia
plural
  • cehădăi
  • cehădăile
genitiv-dativ singular
  • cehădăi
  • cehădăii
plural
  • cehădăi
  • cehădăilor
vocativ singular
plural