CEAON 👉 CEAUN.

CEAUN, CEAON (pl. -ne) sn.1 🏺 Cazan de tuciu în care se fierbe mămăliga, laptele, etc. (🖼 1034): o rădăcină cioturoasă pîlpîia pe foc sub ~ (D.-ZAMF.): slănina răbufni de niște străchini și ceaoane pe care le sparse (DLVR.); F: negru ca fundul ~ului, negru ca cărbunele ¶ 2 Conținutul unui ceaun: bea un ~, două de apă rece (I.-GH.) ¶ 3 🏠 Cumpăna orizontală a zidarului [tc. čuyen].