opțiuni
O definiție pentru carantinat

Explicative DEX

CARANTINA vb. I. tr. A plasa (o persoană sau o localitate) în carantină. – Din carantină (derivare regresivă din carantinare și carantinat).

Intrare: carantinat
carantinat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carantinat
  • carantinatul
  • carantinată
  • carantinata
plural
  • carantinați
  • carantinații
  • carantinate
  • carantinatele
genitiv-dativ singular
  • carantinat
  • carantinatului
  • carantinate
  • carantinatei
plural
  • carantinați
  • carantinaților
  • carantinate
  • carantinatelor
vocativ singular — —
plural — —