2 definiții pentru căpăci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căpăci vt [At: LTR2 / Pl: ~césc / E: capac] (Apc) 1 A astupa celulele larvelor cu ceară. 2 (Fig) A prinde la înghesuială.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căpăci, căpăcesc, v. t. 1. a pune (pe cineva) la punct. 2. a lovi, a bate.

Intrare: căpăci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căpăci
  • căpăcire
  • căpăcit
  • căpăcitu‑
  • căpăcind
  • căpăcindu‑
singular plural
  • căpăcește
  • căpăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căpăcesc
(să)
  • căpăcesc
  • căpăceam
  • căpăcii
  • căpăcisem
a II-a (tu)
  • căpăcești
(să)
  • căpăcești
  • căpăceai
  • căpăciși
  • căpăciseși
a III-a (el, ea)
  • căpăcește
(să)
  • căpăcească
  • căpăcea
  • căpăci
  • căpăcise
plural I (noi)
  • căpăcim
(să)
  • căpăcim
  • căpăceam
  • căpăcirăm
  • căpăciserăm
  • căpăcisem
a II-a (voi)
  • căpăciți
(să)
  • căpăciți
  • căpăceați
  • căpăcirăți
  • căpăciserăți
  • căpăciseți
a III-a (ei, ele)
  • căpăcesc
(să)
  • căpăcească
  • căpăceau
  • căpăci
  • căpăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)