O definiție pentru bălălăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bălălăire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: bălălăi] 1-6 (Rar) Bălăbăneală (1-6).
Intrare: bălălăire
bălălăire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||