O definiție pentru băltăcăire
Explicative DEX
BĂLTĂCĂI, băltăcăiesc, vb. IV. Intranz. A merge, a sări, a alerga prin băltoace. – Din baltă.
Intrare: băltăcăire
băltăcăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
băltăcăi, băltăcăiescverb
- 1. A merge, a sări, a alerga prin băltoace. DLRM
etimologie:
- baltă DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.