O definiție pentru băițuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
băițuire sf [At: MDENC / P: ~țu-i~ / Pl: ~ri / E: băițui] Acoperirea suprafeței unui corp cu baiț Si: băițuit1.
Intrare: băițuire
băițuire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||