5 definiții pentru băieșit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băieșit1 sn [At: HEM 2887 / P: bă-ie~ / Pl: ~uri / E: băieși] 1-2 (Reg) Băieșire (1-2).

băieșit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: băieși] (Reg) 1 (D. oameni) Care are meseria de miner. 2 (D. minerale) Care a fost extras de miner.

BĂIEȘIT sbst. Trans. Meseria, ocupațiunea de băiaș (la mine).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: băieșit
băieșit substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băieșit
  • băieșitul
  • băieșitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • băieșit
  • băieșitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)